joacainjoaca

iar m-am asezat pe banca de marmura...e locul acela atat de central, care ma disipa eroic in toate intrebarile fara raspuns. cand m-am intrebat cine esti, a inceput sa ploua. din cer picura durere si picaturile se asezau haotic pe ochelari. eu le priveam la randul meu bezmetic...si cand am indraznit sa ripostez, luna m-a plesnit cu o lumina si mai confuza. nu e semintunericul din noptile de dragoste, e ceva la fel de profund, dar opus ca senzatie. nu rezist aici, vreau sa plec, vreau sa fug, e momentul cand te urasc pentru ce-mi faci, e momentul care o sa ma tina cinci minute, dupa care vei reveni dinaintea mea, acelasi care ma prefigureaza in emotii. daca emotiile mele ar avea culoare, s-ar sparge curcubeul.

am obosit...si m-am gandit sa raman cu tine, sa traiesc momentul

minutul 1, minutul patimas:
tu: as vrea sa-ti rastignesc buzele, in forma de inima, in numele patimii.
eu: as vrea sa pun pe altar toate gandurile tale inafara mea, ofranda cea mai costisitoare. as vrea sa te coste viata spirituala. ar mai ramane doar piele slefuita.

minutul 2, minutul dual:
tu: intelegi, deci, ca tu nu existi in mine.
eu: si-atunci cum se poate ca tu sa existi numai in mine?
tu: si mai intelegi ca eu exist numai in tine acolo, in lumea ta, iar eu in lumea mea sunt fara tine?
eu: si cum ramane cu celelalte lumi?

minutul 3, minutul visator:
tu: in lumea visului zici?
eu: aia si in toate celelalte, multe si nestiute.
tu: acolo te iubesc.

minutul 4, minutul fara nume:
eu: da-mi-ma inapoi
tu: eu sa te dau pe tine inapoi tie...ia-ti-te...
eu si tu: vino lume, si numeste-ne din nou, schimba-ne, fa-ne mai buni, da-ne sens, dar lasa-ne oameni...

minutul 5, minutul adevarului, minutul cand ruga a fost ascultata:
eu sunt tu si tu esti eu


mi s-au terminat minutele, iata-ma ca am pornit la plimbare, curcubeu spart in noapte, cioburi zambete, ca dupa ploaia cu luna...

m-am colorat...