m-am suit in trenul cancerului. imi vine sa mananc scaunul de sub mine, ca sa nu mai stau pe moarte. luminile imi iriga retina in valuri de pesticid. pe geamuri se vad pacle de microbi, care pare ca zambesc vindicativ spre mine.
stau langa niste oameni care vorbesc in ciuda mea. improasca boala cu o mare pofta. li se bulbuca gura in ritmul flecarelii bolnavicioase. urechile mele propaga sporovaiala lor in batai de ciocan incins pe nicovala rabdarii si le urca melodia de groaza pana sus, unde nervii mei cedeaza. acum sunt toata dorinta de riposta. dar ma uit in continuare in revista si ma gandesc la cat de mult mi-as dori sa fiu acolo sus, in munti, la izbucul Izbandis. dar nici cea mai fina urma de asa ceva...
e boala, e malign, e lipsa de vointa de o parte, de bunavointa de cealalta.
lumea e o ţaţă cu cancer.
stau langa niste oameni care vorbesc in ciuda mea. improasca boala cu o mare pofta. li se bulbuca gura in ritmul flecarelii bolnavicioase. urechile mele propaga sporovaiala lor in batai de ciocan incins pe nicovala rabdarii si le urca melodia de groaza pana sus, unde nervii mei cedeaza. acum sunt toata dorinta de riposta. dar ma uit in continuare in revista si ma gandesc la cat de mult mi-as dori sa fiu acolo sus, in munti, la izbucul Izbandis. dar nici cea mai fina urma de asa ceva...
e boala, e malign, e lipsa de vointa de o parte, de bunavointa de cealalta.
lumea e o ţaţă cu cancer.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu