joacainjoaca

m-am intalnit in secret cu sufletul tau; si-a presarat pe drum aminitiri sa nu uite din cine a plecat...trist, nu?

si a sosit momentul intalnirii dintre sufletul tau si mine, momentul cel mai adanc din stele, cand morfeu ne-ar fi dat toate visele de pe pamant numai sa nu-l trezim; haide, intreaba-ma cum era...pai, era acolo un material friabil, pe care, pacatosule, l-ai lasat la dospit cam mult; cand l-am atins, toate framantarile tale fara raspuns, toate dorintele tale fara mangaiere, toate visurile tale plamadite in zeama de negura pe-ale caror aripi incercai disperat sa le smulgi din imposibil, toate urletele la dumnezeul pe care hotarat te laudai ca ai pus stampila de ateu, toate noptile nenorocite dupa sfarsitul carora veneai langa mine in pat si cerseai imbratisari si pe care ai platit apoi pretul lui adio, toate pasarile cerului pe care prosteste le-ai condamnat la inchisoarea ideilor tale extremiste, toate teoriile tale in alb sau negru care tanjeau dupa o haina gri, toate toate toate toate...mi s-au pus dinainte intr-o poteca spre infinit, nestiind, sarmanele, ca eu de ceva vreme am urcat in pasi de vals coloana, am insufletit poarta cu sarutul de indragostita, iar tie ti-am rezervat locul de cinste (oricare dintre ele este cel mai dureros) la masa tacerii ca sa te uiti la nunta mea din cer si sa dospesti mai departe in tine toate cele cate, mai devreme, mi s-au aratat si pe care ti le trimit acum inapoi...

la masa tacerii are loc implozia sufletului tau la care tu asisti cu strigate mute, neputincioase in timp ce eu imi vad de dupa dansul de mireasa; sufletul tau e acum imaginea momentului cand imi spuneai, negru pe alb, cat de ridicola iti pare coloana fara sfarsit. de altfel, imaginea sfarsitului tau. de-aici, de sus, numai de bine, tie, pacatosule fara de suflet, 'nalt la stat si gol.