Bobul indraznet
Bobul de piper mi-a navalit in sange,
Ca o cascada uriasa ce-i e drag a plange,
Si-acum, zambind perfid sa fiu cuminte-mi zice
In timp ce-n seva vietii impulsuri ludice-mi infige.
Si m-am jucat, uitand de zambetu-i viclean,
Pan’ ce-am simtit pe frunte un sarut avan.
M-am prabusit, in a jocului valtoare,
Iuteala, profitand, a luat amploare.
M-am ridicat, pierduta, transformata,
Am inceput o joaca-n joaca
Fruntea-mi inca era calda
Simteam in mine bobul, clocotind tornada,
Soptind ca sunt a lui, sunt vindecata.
Si nu puteam a riposta,
Vointa aveam, miscarea ma durea,
Si i-am iesit in noapte, in rochie de mireasa,
Plasmuind, senina, o vindicativ-odrasala.
Triumfator ma saruta de noapte-buna,
Dorintele-mi, cu toate, i-ar fi raspuns cu ciuma.
Arzand, pe zi ce trece, de dorul jocului dintai
M-am hotarat a pune punct pacatului.
Si i-am zambit senin lui Oedip,
Care-astepta sa intervina-n propriul mit,
Si te-a ucis din mine, bob mizer
Care zambeai perfid la ochii mei din cer.
A-ti masura caldura cu sangele-mi frigand,
A fost, de la-nceput, mortal, as spune eu privind
Cu detasare, cum boabe de piper de-acum
Se joaca numai in mancare.
→
Acum o săptămână
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu