sâmbătă, 27 septembrie 2008

Te-am vazut cum te uitai cu coada ochiului la atat de multe... majoritatea erau lucruri pe care nu aveai curajul sa le privesti direct in fata, fiindca, iti ziceai tu, te-ai fi izbit de rezultatul al ceea ce tu n-ai fi fost in stare sa produci. Te-am vazut cum te-ai uitat la mine cand radeam in clinchete si tu te consolai punandu-le pe seama unui motiv pe care nu l-ai fi vrut nicicand in preajma ta. Te-am vazut cum te uitai cand, dintr-o energie stagnata de atata speranta, vorbeam vrute si nevrute, tu crezand ca asta e starea mea de normalitate. Te-am vazut cum te uitai la gesturile cautatoare de un punct de sprijin in timp ce tu raspandeai in jur aroma preaplinului tau.

Acum linisteste-te, gresit ti-ai zis. Cum e daca ti-as spune ca, daca ai fi intrat cu ochii in plin in mine in acele momente, totul s-ar fi schimbat, pentru ca din pamantiul lor mi-as fi tras seva care sa-mi inverzeasca spiritul? Vaita-te mai departe.

Niciun comentariu: