tot ce-am vrut sa-ti spun de-o viata se blocheaza, se strange acum in suruburi si se naste intr-un zambet la care tu te uiti ca un strain.
este in univers o esenta de spirit a carei patrundere iti disloca simturile si le reuneste intr-o stare care iti pune lumea la picioare, aduna norii sa-ti cante de noapte buna, cheama furtuna sa-ti mangaie tamplele si oglindeste in tine expresia comprimata a fericirii de-o clipa. si mai exista in univers si reversul acesteia.
un drum fara obstacole nu duce nicaieri...ei bine eu mi-am rezervat deocamdata o poteca neteda si lasa-ma sa-ti spun ca imi place la nebunie sa merg fara sa ma impiedic.
sa te salut si tu sa treci de mine fara sa schitezi vreun gand. sa te chem si tu sa ma privesti distrasa de o idee muta. sa insist si sa te bufneasca rasul. sa incerc sa te inteleg si nu pot.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu